În cadrul proiectului ,,Elevi activi = viitori cetățeni și lucrători respectați”, ne-am propus să facem o serie de solicitări de informații publice, iar datele și informațiile din acest articol au ca sursă răspunsul ITM la solicitarea facută de Asociația Politeia și am cerut următoarele informații Inspectoratului Teritorial de Muncă:
- numărul de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 34 de ani înregistrați cu contract individual de muncă pe perioadă determinată pe parcursul anului 2022 și cei cu contract pe perioadă nedeterminată;
- numărul de plângeri înregistrate de tinerii cu vârsta între 16 și 34 de ani și motivele pentru care au fost depuse plângerile respective, în funcție de domeniul de muncă;
- care este procedura în cazul depunerii unei reclamații împotriva angajatorului.
Proiectul „Elevi activi = viitori cetățeni activi și lucrători respectați” își propune să le ofere tinerilor cunoștințe de bază privind un aspect esențial al vieții lor de după absolvire: drepturile la locul de muncă. Ne dorim să semnalizăm lipsa informațiilor cu privire la drepturile la locul de muncă, fapt ce a fost confirmat chiar și în tabără în momentul în care am răsfoit manualele și nu am descoperit nimic relevant în acest sens.
Inspectoratului Teritorial de Muncă, în răspunsul său, ne-a comunicat următoarele:
437.827 de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată și 10.335 pe durată determinată în 2022, pentru tineri între 16 și 34 de ani
Toate contractele individuale de muncă trebuie înregistrare în Registrul General de Evidență a Salariaților (Revisal), aplicație din care ITM extrage informații precum cele solicitate de noi. De corectitudinea datelor din contracte însă este responsabil angajatorul – acesta trebuie să transmită în Revisal același lucru care este și în contractul dintre angajator și angajat.
Informațiile prezentate de noi sunt situațiile procesate în Revisal până la data de 12.04.2023. Astfel, pentru tineri cu vârste cuprinse între 16 ani și 34 ani, numărul contractelor individuale de muncă cu durată nedeterminată este de 437.827, iar numărul contractelor cu durată determinată este de doar 10.335. Atenție, vorbim doar de contractele nou înregistrate în anul 2022, nu și de cele care erau deja active sau prelungite din anii anteriori.
Acest fapt este unul îmbucurător și reflectă unul dintre rezultatele studiului „Tinerii și piața muncii din România”realizat în cadrul proiectului, acela că majoritatea tinerilor (73%) preferă să fie angajați cu contract cu durată nedeterminată. Acest tip de contract îi oferă angajatului un grad mai mare de stabilitate și siguranța locului său de muncă, ceea ce reprezintă un criteriu important sau foarte important în alegerea locului de muncă pentru 79% dintre tineri, conform aceluiași studiu.
Este, însă, important de menționat și faptul că această statistică privitoare la durata contractului de muncă nu este una care să ofere o imagine completă, deoarece există și alte tipuri de contracte prin care tinerii aleg sau ajung să lucreze, cum sunt de exemplu cele pe drepturi de autor. De asemenea, pentru companii precum Uber, Glovo, Tazz și altele din economia gig, șoferii sau livratorii se pot angaja și prin înregistrarea unui PFA sau, în mod indirect, printr-o altă firmă, intermediari despre care nu știm dacă și cum înregistrează contractele tinerilor.
Nu se știe în ce domenii se înregistrează cele mai multe plângeri împotriva angajatorului și unde sunt cele mai mari probleme.
Am vrut să aflăm numărul de plângeri înregistrate de tinerii cu vârsta între 16 și 34 de ani și motivele pentru care au fost depuse plângerile respective, în funcție de domeniul de muncă, dar în ceea ce priveşte situația petițiilor în funcție de vârsta petiționarului, nu există astfel de statistici, așadar ITM nu ne-a putut răspunde la această întrebare. De asemenea, nu ne-au putut transmite nici care sunt domeniile de muncă din care au provenit aceste petiții, o informație pe care o considerăm totuși foarte relevantă pentru a putea înțelege mai bine condițiile în care apar abuzuri și nedreptăți față de angajați.
În anul 2022, conform celor transmise în răspuns, au fost înregistrate la ITM peste 50.000 de petiții. Cele mai frecvente încălcări ale legislației în domeniul relațiilor de muncă reclamate sunt cele legate de prevederile Codului Muncii, printre care se numără:
- neplata salariilor
- timpul de muncă și neplata orelor suplimentare
- concedieri abuzive
- nerespectarea prevederìlor privind registrul de evidență a salariaților
- reconstituirea vechimii în muncă
În domeniul Securității şi Sănătății Muncii, principalele aspecte reclamate de lucrători vìzează:
- eliberarea adeverințelor pe grupe de muncă
- condițíile de muncă necorespunzătoare
- cercetarea accidentelor de muncă
- declararea accidentelor de muncă
- nerespectarea cerințelor de securìtate și sănătate în muncă
Care este procedura în cazul depunerii unei reclamații împotriva angajatorului?
Pentru a depune o sesizare la Inspecția Muncii este necesar ca petentul să trimită o solicitare care să conțină datele de identificare (nume, prenume, CNP – pentru veńficarea înregistràrii contractului în Revisal, adresă domiciliu/corespondență pentru transmiterea răspunsului) și datele de identificare ale angajatorului pe care îl reclamă, pe adresa de email: comunicare@insgectiamuncii.ro sau pe site-ul Inspecției Muncii, completând formularul de petiții online: https://www.ìnspectiamuncii.ro/petitii-si-sesizari. De asemenea, este necesar să se formuleze un obiect al petiției – o problemă cu privire la care este depusă sesizarea.
Asociația Politeia a realizat materialul ,,Drepturile la locul de muncă – ghid pentru angajați”, creat pentru a veni în ajutorul angajaților la locul de muncă, prezentând toate informațiile de care ai nevoie pentru a-ți putea cunoaște drepturile și modul în care ți le poți cere atunci când acestea nu sunt respectate.
