Ce drepturi am: zile libere

Update Ianuarie 2024: Din acest an, 6 și 7 ianuarie sunt zile libere nelucrătoare.

Repausul de la muncă este important. Mulți dintre noi, sub presiunea cerințelor de la muncă, uităm de multe ori cât de benefic și important este să ne odihnim. În acest articol vom prezenta cât trebuie să muncim, dar și cât și când ne putem odihni.

Câte zile pot lucra pe săptămână?

Teoretic, conform legii, timpul de lucru săptămânal este de 40 de ore, iar posibilitatea de extindere în regim overtime este de 8 ore. Totuși, pot exista situații în care durata săptămânii de lucru să fie mai mare de 48 de ore, dar vorbim doar de cazuri excepționale, limitate la câteva industrii. Putem presupune că există momente de intensitate mai mare, când producția trebuie să crească, iar angajații vor fi solicitați să stea peste program. Pentru fiecare oră lucrată peste limita de 48 de ore, în următoarele săptămâni trebuie să se facă demersuri pentru a reduce timpul de lucru. Conform Codului muncii, într-o perioada de patru luni, media orelor de lucru, inclusiv cele suplimentare, nu trebuie să depășească 48.

De exemplu, dacă tu lucrezi 56 de ore timp de patru săptămâni (1 lună), în următoarele 12 săptămâni (3 luni), media de lucru pe săptămână, inclusiv cu orele suplimentare nu poate depăși 45.3ore. Există excepții de la regulă, care poate mări durata de referință la șase sau douăsprezece luni, dar în mare parte ne raportăm la patru luni.

Lucrul în weekend?

Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, iar acestea sunt acordate, de regulă,sâmbăta și duminica. În domenii precum sănătatea, securitatea publică, dar și alte sectoare în care interesul public sau desfășurarea normală a activității ar fi prejudiciate de acest liber, angajații iau repausul în altă perioadă. Pentru zilele muncite în weekend se acordă un spor de cel puțin 5% care se negociază și se decide de comun acord fie în contractul individual de muncă sau în cel colectiv. Nu există limită superioară la aceste sporuri. Angajatorul, precum este cazul unui prieten dintr-o rețea de call-center-uri are sporul de weekend de 5%, unde nu există negocieri colective, în timp ce Spitalul Județean Dâmbovița are 100%.

Înseamnă că putem lucra doar cinci zile pe săptămână? În principal, da. Legea permite angajatorului, în situații de excepție, să aibă o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăși 14 zile calendaristice. Pentru această situație, angajatorul trebuie să obțină acordul de la inspectoratul muncii din teritoriu, dar de asemenea și acordul sindicatului sau reprezentantul salariaților acolo unde acesta nu există. Pentru acele două zile lucrate, trebuie ulterior să se acorde zilele de repaus, iar pentru fiecare zi de repaus lucrată sporul care a fost negociat se dublează.

În anumite cazuri, angajatorul poate argumenta că este nevoie să efectuați anumite lucrări urgente și că trebuie ca liberul săptămânal să fie suspendat. Pentru a fi legal, urgența trebuie să fie dovedită și nu trebuie să fie invocată în fiecare săptămână pentru a acoperi un slab management al operațiunii. Dacă timpul presează, iar forța de muncă nu este îndeajuns pentru a acoperi toate operațiunile, patronul trebuie să angajeze, nu să anuleze weekend-urile lucrătorilor. Și așa, dacă s-a dovedit că este o urgență clară, fiecare zi lucrată în urma suspendării repausului săptămânal trebuie acordat un spor dublu față de cel negociat anterior.

Sărbătorile legale în care nu se lucrează

În perioada 1 – 5 iunie, angajații din sistemul public s-au bucurat de o mini-vacanță. Sărbătorile legale sunt stabilite conform Codului muncii, și este obligatoriu ca angajatorul să ofere libere. Totuși, dacă angajatorul are nevoie de oameni care să lucreze într-o zi de sărbătoare legală, poate întreba angajații, iar cine vrea, poate lucra. Atenție! Niciun angajator nu te poate obliga să lucrezi dacă nu vrei să lucrezi. De asemenea, pentru fiecare zi lucrată în perioada de sărbătoare legală, angajatorul este obligat să le ofere angajaților timp liber corespunzător în următoarele treizeci de zile sau să vă acorde o compensare de cel puțin 100%. Prin contractul colectiv de muncă se poate negocia o compensare mai mare, 200% spre exemplu sau, așa cum este cazul în unele companii de IT care au contracte colective de muncă negociate de sindicat, acordarea unei zile libere și un spor de 100%.

Conform Codului Muncii, zilele de sărbătoare legală sunt:

  • 1 și 2 ianuarie;
  • 6 și 7 ianuarie;
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
  •  Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui;
  • prima si a doua zi de Paști;
  • 1 mai;
  • 1 iunie;
  • prima și a doua zi de Rusalii;
  • 15 august, Adormirea Maicii Domnului;
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei;
  • 1 decembrie;
  • prima și a doua zi de Crăciun;
  • două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Dacă aparțineți de alt cult religios care este recunoscut legal, angajatorul trebuie să vă respecte dreptul de a celebra sărbătorile importante și să vă acorde libere.

În afară de sărbătorile religioase, altele decât cele creștine care sunt recunoscute ca sărbători legale naționale, prin contractul de muncă, fie el individual sau colectiv, se pot negocia și alte zile libere. Este atipic totuși să avem o situație în care un angajat, individual, și-a negociat mai multe libere, acesta fiind unul dintre (multele) avantaje ce pot fi obținute dintr-o negociere colectivă de către un sindicat puternic, reprezentativ.

Concediul de odihnă anual

Pe lângă zilele libere, anual, fiecare angajat, indiferent de domeniul de activitate, are dreptul la un concediu de odihnă de minim 20 de zile lucrătoare. Sărbătorile legale sau orice alte libere pe care le-ați negociat cu angajatorul nu sunt incluse în concediul de odihnă anual.

Prin contractele colective de muncă, adesea, se negociază zile de concediu suplimentare, în funcție de vechimea la locul muncii, de funcție, dar și de riscurile la care sunt supuși angajații. Spre exemplu, conform contractului colectiv de muncă de la Spitalul de Urgență Târgu Jiu, primesc 8 zile adiționale de concediu cei ce lucrează cu TBC sau 10 zile cei ce se ocupă de autopsii.

Pentru a efectua concediul de odihnă anual trebuie să discutați cu angajatorul. De regulă, la finalul anului se fac programările pentru concediul din anul următor. Adesea o simplă înțelegere amicală este de ajuns, însă nu cu toți angajatorii. Dacă la locul de muncă aveți sindicat sau negociați colectiv, procedura privind acordarea concediilor de odihnă ar trebui să fie mult mai clară și ușor de înțeles. În absența unei proceduri negociate, angajatorul ar trebui să anunțe pașii necesari acordării zilelor de concediu prin procedurile interne. În general, pentru cererea concediului, trebuie să vă adresați cu cel puțin 60 de zile înaintea efectuării acestuia.

Conform legii, cel puțin 10 zile (lucrătoare) din totalul celor de concediu trebuie să fie consecutivă. În alte cuvinte, trebuie să aveți, anual, o vacanță de minim 2 săptămâni. Puțini angajați știu asta, și în puține cazuri este respectată prevederea. De asemenea, pentru acest concediu, angajații trebuie să primească o indemnizație de concediu, echivalentul salariului pentru acele zile, care trebuie acordată înaintea efectuării concediului.

Dacă în timpul concediului, angajatorul vă cheamă înapoi la lucru din cauza unor evenimente neprevăzute, trebuie ca acesta să suporte toate cheltuielile voastre, dar și ale familiei, cât și prejudiciile produse. Angajatorul nu vă poate spune peste noapte să vă întoarceți la locul de muncă când sunteți la mare fără a vă asigura cheltuielile de transport și a vă despăgubi pentru serviciile plătite la hotel dar de care nu v-ați bucurat.

În situația în care în timpul unui an, angajații nu reușesc să efectueze concediul de odihnă, de la începutul noului an, angajatorul trebuie să le ofere liberele rămase în decurs de 18 luni. Dacă anul trecut ați mai rămas cu 10 zile de concediu din 20, anul viitor veți avea 30 de efectuat. Dacă între timp se decide încetarea contractului de muncă, indiferent dacă este demisie sau concediere, zilele de concediu care nu au fost folosite trebuie remunerate în bani.

Alte concedii

Pe lângă aceste libere de care am vorbit anterior, fiecare angajat are dreptul la concediu fără plată, durata căruia se stabilește prin regulamentul intern sau prin contractul colectiv de muncă. Totuși, există situații dificile în care un membru al familiei sau o persoană din gospodărie suferă de o problemă medicală gravă, iar angajatul trebuie să-i ofere îngrijire sau sprijin. În aceste situații, există concediul pentru îngrijire care se oferă pentru cinci zile pe an, fără a afecta concediul de odihnă anual. Dacă se negociază colectiv, durata acestui concediu poate fi prelungită.

De asemenea de anul acesta, există absența pentru urgențe care nu poate avea o durată mai mare de 10 zile lucrătoare pe an. Dacă s-a întâmplat un accident în familie, o boală nu atât de gravă, dar care necesită supravegherea pacientului, angajatul poate cere angajatorului zile libere. Ulterior, acestea trebuie recuperate, dar întotdeauna se va ține cont de durata maximă a zilei de lucru, de timpul de repaos obligatoriu. Practic, nu poate angajatorul să te facă să muncești 5 săptămâni fără încetare, deoarece ți-ai luat liber 10 zile pentru a avea grijă de copil care și-a rupt piciorul după ce a căzut din copac.

Alte forme de concediu:

  • Pentru formarea profesională, se pot acorda concedii, atât plătite, cât și neplătite, însă trebuie negociat cu angajatorul.
  • Pentru salariate care urmează fertilizarea in vitro ce beneficiază anual de trei zile.
  • Pentru donarea de sânge, care se stabilește cu angajatorul, dar poate fi negociată și colectiv sau individual sau inclusă în regulamentul intern.
  • Pentru însoțirea copilului la doctor, 1 zi pe an.