ManiFiesta este festivalul luptei și solidarității organizat de Partidul Muncii din Belgia în fiecare septembrie la malul Mării Nordului. Anul acesta, în 2025, a avut loc în 13 și 14 septembrie, cu invitați de toate felurile, de la Chris Smalls, organizatorul primului sindicat în rândurile muncitorilor de la Amazon, până la rapperul congolez Youssoupha și chiar și Jeremy Corbyn. Sunt membră de partid de câțiva ani, dar anul acesta am ajuns pentru prima oară la festival. În trecut, tovarășx îmi povesteau momentele politizante și emoționante pe care le ratam, dar eu credeam că exagerează și că nu are cum să fie chiar așa. Ei bine, e chiar așa.
Despre Manifiesta și organizare
Festivalul are loc pe Hipodromul din Ostende, iar voluntarii care se ocupă de ridicarea corturilor și standurilor încep munca o săptămână mai devreme.
În vinerea dinaintea deschiderii ne reunim i ceilalți care am preluat sarcini de partid în cadrul festivalului. E o ocazie excelentă pentru a cunoaște noi tovarășx cu care urmează să îți împarți efortul și succesul celor două zile care urmează. În timp ce terminam ultimele detalii, s-a apropiat de mine un tovarăș belgian pe care-l cunoșteam doar vag și a început să-mi vorbească într-o română impecabilă, ceea ce, nu trebuie să vă spun, e cel puțin neașteptat. Am aflat că acum zece ani a petrecut un an de voluntariat în Republica Moldova și a învățat nu numai limba, dar și să înțeleagă importanța politică a Estului Europei. Și asta e neașteptat. Occidentul e obișnuit să se organizeze regional și să ignore, fie activ, fie din neștiință, fostul bloc socialist. Pierderea e și a lor, pentru că ignorând butoiul cu pulbere care e regiunea noastră în această perioadă de militarizare își vulnerabilizează propriile mișcări pentru pace și contra reînarmării. Dar e și pierderea noastră, pentru că prin schimburi internaționaliste cu partide și mișcări care au mai multă experiență de organizare și mobilizare, precum și primind sprijin material din partea lor, putem crește fără a repeta anumite greșeli. De asemenea, putem învinge sabotajul intern și extern la care suntem supuși din partea elitelor, experte în a da vina pe comunism pentru toate relele care sunt de fapt caracteristice capitalismului pe care ele îl susțin.
Programul Manifiesta 2025
Dar să revenim la festival. În prima zi a turnat cu găleata, ceea ce însă nu a oprit pe nimeni. Aleile dintre corturi erau pline de oameni sub umbrele, care vizitau diferitele standuri, se îndreptau spre una sau alta dintre dezbateri sau înspre zona de tineret. Înainte să-mi înceapă schimbul în cortul Departamentului Internațional, unde primim delegațiile diferitelor ambasade invitate și ale partidelor comuniste și marxiste din toată lumea, am asistat la o masă rotundă pe tema luptei împotriva militarizării. La masa rotundă participau sindicaliști, politicieni și istorici ai luptelor muncitorești, printre care și Patricia Velicu, sindicalistă română care în prezent lucrează pentru IndustriAll. Mă interesa în mod deosebit această dezbatere nu doar pentru că includea singura prezență românească printre vorbitorii de la festival, ci și pentru că munca în rândul sindicatelor este esențială în lupta împotriva genocidului și a militarizării societăților noastre și deci și a austerității. Gândiți-vă la docherii din Italia, care blochează porturile și întreaga Italie astfel încât armamentul destinat genocidului din Palestina să nu poată ajunge în Israel, sau la sindicaliștii din Franța, care blochează Franța împotriva măsurilor de austeritate ale guvernului Macron.
Conducerile sindicatelor române nu sunt suficient de militante și tind mai degrabă spre compromisuri de clasă între patroni și muncitori care sunt invariabil în detrimentul celor din urmă. Nu are cum să fie altfel, pentru că în capitalism clasa patronilor conduce, și orice concesii ar face temporar, până la urmă le încalcă. Desigur, unele concesii, prin presiunea pe care o exercită asupra sistemului, pot contribui în timp la prăbușirea lui. Astfel s-ar putea forma condițiile istorice pentru o revoluție, adică pentru înlocuirea modului de producție capitalist cu unul socialist. Absența acestui militantism sindical e unul dintre motivele pentru care clasa muncitoare din România este ușor de învins: este dezorganizată, slab politizată și insuficient de avansată ideologic, toate acestea fiind responsabilitățile unui sindicat care-și înțelege rolul istoric. Tocmai de aceea noi, ca militanți, trebuie să știm cum să corectăm lipsurile sindicale, luând exemplu de la sindicatele militante cu experiență și victorii semnificative. Am luat notițe copioase în timpul mesei rotunde amintite, despre care vă voi povesti într-o corespondență viitoare.
După masa rotundă am luat-o la pas pe toată întinderea Hipodromului. Ieșind din Satul sindical ajungi în zona corturilor sectorului sănătății. Aici se remarcă Medicine pour le peuple (Medicină pentru Popor), o rețea de clinici creată de Partid, care oferă servicii medicale generaliste gratuite pentru (în prezent) 25000 de membri, pe care le combină cu activism pentru sănătate publică universal gratuită și de calitate.
Mai departe încep corturile regionale, câte unul pentru fiecare oraș sau regiune importantă din Belgia. Aici au loc dezbaterile cu relevanță pentru zonele respective, ca de exemplu violențele polițienești pentru Bruxelles. Înaintând, am ajuns în sectorul corturilor internaționale. Cel central, unde urma să înceapă schimbul meu, este înconjurat de unul dedicat Palestinei, altul Cubei, câte unul pentru ambasade precum cea a Vietnamului, Congo sau Laos. Partidul are angajamente internaționaliste ferme și le practică intens.
Printre toate astea sunt presărate standuri cu mâncare și băutură și atracția principală a sectorului: restaurantul specializat pe prepararea scoicilor proaspete, o delicatesă belgiană.
Mai departe urmează zona dedicată copiilor, adică Pionierilor, urmată de zona pentru tineret: RedFox, organizația pentru liceeni, și Comac, cea pentru studenți. Ei își organizează partea lor de Hipodrom cu concerte, dezbateri despre problemele tineretului, ocazii pentru întreceri sportive și petreceri.
Atmosfera a fost una de mare sărbătoare și optimism militant. Ne-a încărcat pe toți cei 15000 de participanți cu energie și încredere pentru luptele intense care se vor da toamna asta în Belgia contra austerității și genocidului. Sper să vă pot ura bun venit la ediția din 12-13 septembrie 2026 la cât mai mulțx dintre voi. Detalii aici: www.manifiesta.be