Când eram în facultate m-am lovit constant de întrebarea „Tu ce o să faci când vei termina studiile?”, fie că venea din partea familiei, a prietenilor și uneori chiar a profesorilor, întrebarea asta mi-a creat mereu un disconfort la nivel emoțional pentru că nu știam ce o să se întâmple cu viața mea.
Am făcut voluntariat în diverse organizații non-guvernamentale, am participat la conferințe, am făcut proiecte, ba chiar am căutat să mă angajez undeva, dar mereu angajatorii îmi spuneau „termină întâi studiile și după vino la noi să discutăm”.
Ce s-a întâmplat cu mine după
Iată-mă acum, după trei ani de facultate și doi ani de master cu entuziasmul specific tinereții și dorința arzătoare în suflet de a intra pe piața muncii din România. Mi-am construit un CV de la zero și m-am orientat înspre a pune atât competențele interpersonale, cât și cele tehnice dobândite în anii de studiu. Spre nefericirea mea, aveam să aflu că piața muncii nu numai că este un mediu foarte competitiv care necesită să știi să te vinzi cât mai bine, înseamnă să cunoști cerințele fiecărui domeniu de activitate, dar și să strângi din dinți după fiecare job la care ai aplicat și să nu-ți pierzi speranța care se poate eroda în timp.
De ce fug angajatorii de tinerii fără experiență
De vreun an încoace în mass-media românească circulă o știre ce are ca scop să descurajeze tinerii care vor să se angajeze. Conform știri cu titlul, „Angajatorii fug de tinerii fără experiență”, diverși angajatori și experți din sfera resurselor umane afirmă că sunt interesați să recruteze oameni care au deja experiența anterioară a unui loc de muncă.
Această experiență pe care mulți angajatori din România și-o doresc se traduce în costuri mici pentru angajații tineri cu experiență minimă, lipsa unei formări necesare (training), tineri cu un minim de experiență ce vin deja cu un bagaj de cunoștințe, cu idei și proiecte care se pot transforma în cifre, unii cu o productivitate crescută pentru un nivel de muncă la fel de crescut pentru că unii tineri sunt obișnuiți cu termene scurte și au o rezistență mare la stres.
Acestea ar fi motivele pentru care în România angajatorii se orientează înspre tineri cu experiență, dar pe care îi pot modela după valorile și cerințele organizației, pot profita ușor de simțul creativ și dorința de creștere profesională. Bun, dar întrebarea este ce se întâmplă cu tinerii fără experiență, dar care își doresc un loc muncă? Sunt atâția tineri în România care investesc timp și bani în studiile lor, care fac voluntariat, cursuri de formare, însă aceste lucruri nu sunt suficiente ca să fie luați în considerare pentru un job. Adesea, din lipsa aceasta de experiență, care pentru mulți angajatori se traduce într-o poveste nescrisă, CV-ul multor tineri este ignorat și tratat cu superficialitate. Nu doresc să-i formeze, să li se ofere o șansă de a crește și de a-și dezvolta încrederea în valorile și misiunea organizației.
Cum este afectată sănătatea mintală a tinerilor în câmpul muncii
Un studiu național dedicat evaluării factorilor psihosociali la locul de muncă realizat de rețeaua Hope Clinics afirmă că angajații tineri din România prezintă burnout, stres și depresie, toate acestea fiind asociate cu cerințele cognitive ridicate pe piața muncii, intensitatea volumului de muncă și ritmului alert la care tinerii trebuie să se conformeze.
Înțeleg pe deplin necesitatea unor angajați care să aibă experiență, însă excluderea oricărei șanse a unor tineri la început de drum să își formeze experiența va duce la efecte negative pe termen lung precum: creșterea continuă a ratei șomajului în următorii ani, dezvoltarea unor tulburări psihice ce vor împiedica tinerii în a se integra nu numai pe piața muncii, ci și în alte grupuri sociale și creșterea migrației economice a tinerilor, fapt ce va produce un dezechilibru social pentru țara noastră. Astfel, cred că ar fi necesar ca angajatorii să aibă în vedere aceste riscuri pe care și le asumă, iar noi tinerii să avem dezbateri pe această problemă împreună cu mediul de muncă pentru a găsi soluții.
Să ne solidarizăm cu toții pentru a aduce schimbări reale în societate și să nu ne lăsăm unii pe ceilalți să ne pierdem în groapa anunțurilor de angajare cu cerințe nelimitate!
Acest articol este realizat în cadrul proiectului Munca în imaginarul socio-cultural – deconstrucții discursive, proiect cultural co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.