Sebastian Țoc este un sociolog cu experiență în realizarea de cercetări sociale. Este interesat de efectele sociale ale modelului de capitalism implementat in Romania în contextul transformărilor post-socialiste. În ultimii ani a participat la realizarea de cercetări despre inegalitățile din sistemul educațional, experiențele de muncă și/sau șomaj ale tinerilor din România, analiza politicilor sociale, mobilitatea pentru muncă în Europa. Sebastian Țoc a realizat pentru Ce drepturi am studiul Tinerii și piața muncii din România. Provocări, așteptări și cunoașterea drepturilor la locul de muncă și va coordona workshopul Tinerii și inegalitate pe piața muncii în cadrul grupului de învățare și colaborare Ce drepturi am.
În privința corelării educației cu piața muncii, Nicușor Dan scrie că „elaborarea, împreună cu mediul de afaceri, a unei strategii care să alinieze învățământul preuniversitar și universitar la nevoile economiei reale” ar fi soluția.
NU.
1. Învățământul nu trebuie să fie o anexă a pieței muncii și un producător de resurse umane.
Acesta e unul dintre motivele pentru care acum e praf, tocmai pentru că, printre altele, scopul învățământului a fost redus la pregătirea pentru piața muncii. Nici măcar nu ai cum, piața muncii se schimbă atât de rapid încât nu ai nicio idee ce nevoi vor fi în viitor. Ideea organizării învățământului pe competențe e bună, însă e de lucru enorm pentru ca școala să le și transmită. În plus, educația trebuie să aibă un rol mai extins într-o democrație. Dacă vrei o „societate” mai puțin divizată, cu mai multe valori comune, depășește acest framework.
2. „Mediul de afaceri” e un grup al cărui scop este să îi meargă bine în business, adică să facă profit.
Nu cu ei trebuie să faci strategii educaționale ,ci cu specialiști în științe sociale care pot corela obiective educaționale, competențe aferente nivelurilor, strategia curriculară și conținuturi care să țină cont de diversitatea populației, a contextelor sociale și economice. În felul ăsta te asiguri că educația te învață și cum funcționează democrația, ce drepturi ai și cum funcționează sistemul economic. Lasați obsesia pentru antreprenoriat, absolvenții se fac salariați, nu antreprenori. Explică-le cum statul într-o democrație le respectă munca și îi protejează. La final sigur că poți consulta și mediul de afaceri, dar nu doar pe ei ci și pe sindicate, universități, ONG-uri sau părinți, copii și oricine ar putea să aibă un input. Dar decizia politică finală să fie a statului, luată pentru interesul public nu pentru cel privat al mediului de afaceri.
3. Nu există economie reală și mai puțin reală.
Dacă chiar vrei să faci ceva ca președinte, fă o strategie pentru profesionalizarea serviciilor publice. În felul ăsta incluzi și specialiști pregătiți de universități care acum se angajează în domenii conexe pentru că administrația publică (în sens larg) nu are în organigrame specializări care pot face diferența. Pentru asta crește angajații la stat și fă parteneriate cu universitățile pentru a-ți pregăti oamenii cu care vei profesionaliza serviciile publice. Un pont de la un sociolog: angajează câte un sociolog și un political scientist măcar în fiecare minister, agenție, CJ, primărie. Nu, nu sunt mulți angajați la stat, uite un infografic cu date din 2021 care arată că doar 13,8% din totalul angajaților din România erau în administrație publică, apărare, educație, sănătate și asistență socială. Media UE e 23,8% și mai toate țările dezvoltate au peste 20%.
